Apare din nou pagina asta de editare a posturilor, si din nou acele gandurilor mele se pierd in carul imens de fan ce zace putred si lenes deaspura umerilor mei. Albul imaculat distruge toate initiativele de a crea ceva demn de scris si mai apoi de obosit retina.
The biggest eraser of all time te obliga sa stai cu degetele pironite in tastatura si sa astepti momentul magic in care ti se va contura o amarata de fraza in cap, si care v-a disparea odata cu imprimarea primei amprente digitale pe tastele masochiste, hamesite dupa lovituri.
Si creierul tau sondeaza si sondeaza, si aspira la achizitionarea unui dispozitiv-minune, care eventual iti va recepta si transcrie gandurile atunci cand se produc primele conexiuni neuronale, atunci cand stai deprimat si te uiti la ploaie pe geamul de la bucatarie, sau atunci cand iti faci loc prin multimea de oameni-suport-de-umbrela ce se indreapta amenintator spre propria-ti persoana.
Cu gandul ca ma voi obisnui la un moment dat cu mediul calduros pentru creatie oferit de bloagger, i say "thank you and zbye zbye" pentru alte dati in care imi voi incerca online ascutimea partii drepte a creierului...
